Marina Știrbey
Marina ȘtirbeyData naşterii: 19 martie 1912Data decesului: 15 iulie 2001, Bouloc, FranțaLocul nașterii: Viena, Austria Învaţă să piloteze în 1935 la Şcoala de aviație „Mircea Cantacuzino”, fiind instruită de Constantin Abeles. În septembrie 1935, devine pilot de turism Gr. II și începe să participe la mitinguri aeriene organizate la Oradea, Băneasa și Târgu Jiu. În 1936, câștigă raliul aerian organizat de ziarul Tempo. În urma meritelor sale, pe 6 iunie 1936, primeşte – alături de Ioana Cantacuzino, prima femeie care a obţinut brevetul de pilot civil din România – Ordinul „Virtutea Aeronautică” conferit de Regele Carol al II-lea. Organizează un raid în ţările nordice unde doreşte să se documenteze asupra întrajutorării aeriene, în urma căruia fondează o escadrilă sanitară după modelul finlandez, formată numai din femei. Se alătură inițiativei Mariana Drăgescu, Virginia Duțescu, Nadia Russo și Irina Burnaia. Așa ia naștere celebra Escadrilă Albă, cum a fost denumită de jurnalistul italian Curzio Malaparte. În 1942, la Mogoşoaia, se căsătoreşte cu Constantin Basarab Brâncoveanu, unul dintre descendenţii voievodului – martir. În 1948, acesta e închis pe motive politice de comunişti, lăsând-o pradă sărăciei, împreună cu cei doi copii ai lor, Constantin si Mihai. Aceasta reuseste sa plece cu copiii din tara in anul 1962 iar in 1963 Constantin reuseste sa li se alature folosind banii in valuta primiti de la cunostintele acestuia din Franta si cu ajutorul unei organizatii evreiesti (Jakober, City of London). Fara indoiala Martha Bibescu i-a ajutat cu interventia sa prin Crucea Rosie.
Nadia Russo
Nadia Russo Data nașterii: 17 iunie 1901 Data decesului: 22 ianuarie 1988 Locul nașterii: Tver, Rusia Își pierde de mică ambii părinți, fiind crescută de sora ei mai mare și de rudele din Chişinău, unde urmează și liceul, apoi Artele Frumoase. În 1925, se căsătoreşte cu Alexandru Russo de care însă divorțează când acesta nu este de acord cu pasiunea pentru aviație a Nadiei. În 1936, se înscrie la Şcoala de aviatie „Mircea Cantacuzino” și este instruită de Constantin Abeles, obţinând brevetul de pilot Gr. II cu numarul 11. În 1937, concurează pentru Cupa „Mircea Cantacuzino” și face parte din echipa României care participă la Concursul Aeronautic al Micii Antante. În 1939, zboară la mitingul aviatic din Râmnicu Vâlcea și participă la concursul pentru obţinerea Cupei Aeroclubului Braşov. Face parte, începând cu anul 1940, din Escadrila Sanitară a Ministerului Aerului şi Marinei. În urma activităților eroice de salvare, Nadia Russo este decorată cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade clasa Crucea de Aur, Ordinul „Virtutea Aeronautică” clasa Crucea de Aur, Ordinul „Regina Maria” şi „Vulturul German”. Se stinge din viaţă, la Buftea, pe 19 ianuarie 1988.
Virginia Thomas
Virginia Thomas Data nașterii: 1910 Data decesului: nu avem informatii Locul nașterii: Brașov Se naşte la Braşov, unde lucrează ca funcţionară la Uzinele IAR, ocazie cu care ia primul contact cu aviaţia. Face primul său zbor în 1936, la Aeroclubul Braşov, dupa care studiază pilotajul la Şcoala de aviație „Mircea Cantacuzino” din Bucureşti, unde primeşte brevetul de pilot de turism Gr. II cu numarul 12. În 1939, se angajează stewardesă la Societatea de transport aerian LARES. Este prima femeie din România care ocupă această funcție. Primeşte, în 1940, postul de pilot în Escadrila Sanitară. Transportă răniți până la căderea Odessei, după care se întoarce în Bucureşti și este deocrată, în 1941, cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade clasa „Crucea de Aur”. Din 1942 până în 1943 zboară în cadrul Escadrilei 108 Transport uşor, transportând răniţi la diverse spitale din ţară sau din zonă. După război învaţă, la Şcoala din Câmpina, zborul cu planorul. Este brevetată cu gradele A, B şi C. Se căsătorește cu un ofițer englez pe care îl urmează la Berlin şi se stabileşte, în cele din urmă, la Paris.
Mariana Drăgescu
Mariana Drăgescu Data nașterii: 7 septembrie 1912 Data decesului: 24 martie 2013 Locul nașterii: Craiova În 1935, se înscrie și învaţă să zboare, sub îndrumarea lui Constantin Abeles, la Şcoala de aviație „Mircea Cantacuzino”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, zboară pe frontul de Est, unde, în cadrul Escadrilei Sanitare, ia parte la numeroase misiuni de transport al răniţilor. După 23 august 1944, zboară şi pe frontul de Vest până în Cehoslovacia. Este singura româncă cu un grad militar înalt care a făcut ambele fronturi, peste 1.500 de militari scăpând cu viață datorită ei. Mariana Drăgescu este decorată cu Ordinul „Vulturul German”, Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade şi „Crucea Regina Maria”. După război, în timpul foametei care bântuia România, ia parte la acţiuni de stăvilire a tifosului exantematic. Între 1950 şi 1954, este instructor de zbor la Şcoala de aviație de la Ghimbav-Braşov, de unde este înlăturată pentru vina de a fi luat parte la războiul împotriva Uniunii Sovietice. În 1955, i se retrage livretul militar, fiind nevoită să lucreze ca dactilografă la o policlinică, până la pensionarea sa în anul 1967. Abia în 2012 este înaintată la gradul de Comandor. Până la moartea sa, în martie 2013, a făcut parte din Asociaţia Internaţională a femeilor pilot.
Alexandru „Dudu” Frim
Alexandru „Dudu” Frim Data nașterii: 9 martie 1908 Data decesului: 1980 Locul nașterii: Râmnicu Sărat Alexandru „Dudu” Frim este fiu al unui ofițer superior şi descendent al domnitorului Al. I. Cuza. Absolvă liceul „Ferdinand” din Bacău, iar în 1926 se înscrie la Universitatea Politehnica din București. În 1931 primeşte o bursă la Şcoala de aviatie „Mircea Cantacuzino” de la Băneasa. În 1934, câștigă Campionatul Mondial de bob de la Egelberg, în Elveţia. În 1937, Frim ia parte la numeroase concursuri, printre care și Concursul Internaţional al Micii Antante, la care primește cupa pentru cel mai tânăr concurent, iar, în 1938, ocupă locul al treilea la Cupa „Mircea Cantacuzino”. Absolvă Şcoala de perfecţionare de la Buzău ca pilot de vânătoare şi bombardament. Din 1938, este pilotul de încercare al IAR Brașov, iar în 1939 câștigă Cupa Aeroclubului Brașov, precum și Marele Premiu al Aviației. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Frim doboară un avion B-17 (supranumit și „Fortăreața Zburătoare”), fiind decorat pentru aceasta cu Ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa cavaler. Este arestat în 1950, fără a fi judecat sau condamnat în vreun fel, în baza unei Decizii ministeriale. Nu reuşeşte să afle motivul – de-a lungul anilor de detenţie în lagărele comuniste, spunându-i-se doar că e o pedeapsă administrativă pentru reeducare. Pe la începutul anilor 1980 umblă, cu manuscrisul unei lucrări intitulate „Pe aripi, pe roţi şi patine”, în căutarea unui editor. Din păcate, nu se știe care a fost, până la urmă, soarta acelui manuscris după moartea lui Frim.
Ioana Cantacuzino
[tabs] [tab title=”Profil”] Ioana Cantacuzino Data naşterii: 2 decembrie 1895 Data decesului: 15 decembrie 1951 Locul nașterii: Brăila Ioana Cantacuzino urmează cursurile şcolii primare la Călimăneşti, Vâlcea, şi studiile liceale în Franţa. Învaţă să zboare în dublă comandă în august 1928, avându-l ca instructor pe lt. Octav Oculeanu, și obține, în 1930, brevetul de gradul II, devenind astfel prima femeie brevetată din România. Chiar dacă între 1931-1932 s-au obţinut performanţe şi se organizează Conferinţa Federaţiei Aeronautice Internaţionale la Bucureşti, Școala „Mircea Cantacuzino” trece prin cea mai grea perioadă din existenţa sa, aflându-se la un pas de desfiinţare. Situația se datora, în primul rând, crizei economice internaționale, care automat a avut repercursiuni asupra cotizațiilor și donaţiilor.Școala însă nu s-a închis, nici chiar după decesul lui Mircea Cantacuzino, şi, în pofida greutăţilor financiare, a funcţionat condusă de Ioana Cantacuzino, care astfel a devenit prima femeie în România administrator al unei şcoli de aviaţie. În 1933, sprijinită de vechii colaboratori, Ioana Cantacuzino deschide cursurile şcolii cu un aparat propriu plus un avion primit de la A.R.P.A.. Amenajează la București un sediu al asociaţiei unde organizează şi dezvoltă o bibliotecă de aviaţie începută inițial de Mircea, fondul de carte fiind pus la dispoziţia publicului. În scopul promovării aeronauticii, Asociaţia „Mircea Cantacuzino” ia parte cu avioanele sale la diferite mitinguri aeriene. Apare prima competiţie turistică organizată în România, „Cupa Tempo”, patronată de ziarul cu acelaşi nume sprijinit de Asociaţie. În 1940, Şcoala „Mircea Cantacuzino” este desfiinţată în mod abuziv. Ioana Cantacuzino se retrage la Castelul Călimăneşti, unde, după război, este constant supravegheată de Securitate. Se stinge din viață în anul 1951. [/tab] [tab title=”Galerie”] Ioana Cantacuzino Data naşterii: 2 decembrie 1895 Data decesului: 15 decembrie 1951 Locul nașterii: Brăila [nggallery id=50][/tab] [tab title=”Avioane”] Ioana Cantacuzino Data naşterii: 2 decembrie 1895 Data decesului: 15 decembrie 1951 Locul nașterii: Brăila [recent_posts count=”100″ cat=”9″][/tab] [tab title=”Arhive”] Ioana Cantacuzino Data naşterii: 2 decembrie 1895 Data decesului: 15 decembrie 1951 Locul nașterii: Brăila [recent_posts count=”100″ cat=”77″][/tab] [/tabs]