Marina Știrbey
Marina ȘtirbeyData naşterii: 19 martie 1912Data decesului: 15 iulie 2001, Bouloc, FranțaLocul nașterii: Viena, Austria Învaţă să piloteze în 1935 la Şcoala de aviație „Mircea Cantacuzino”, fiind instruită de Constantin Abeles. În septembrie 1935, devine pilot de turism Gr. II și începe să participe la mitinguri aeriene organizate la Oradea, Băneasa și Târgu Jiu. În 1936, câștigă raliul aerian organizat de ziarul Tempo. În urma meritelor sale, pe 6 iunie 1936, primeşte – alături de Ioana Cantacuzino, prima femeie care a obţinut brevetul de pilot civil din România – Ordinul „Virtutea Aeronautică” conferit de Regele Carol al II-lea. Organizează un raid în ţările nordice unde doreşte să se documenteze asupra întrajutorării aeriene, în urma căruia fondează o escadrilă sanitară după modelul finlandez, formată numai din femei. Se alătură inițiativei Mariana Drăgescu, Virginia Duțescu, Nadia Russo și Irina Burnaia. Așa ia naștere celebra Escadrilă Albă, cum a fost denumită de jurnalistul italian Curzio Malaparte. În 1942, la Mogoşoaia, se căsătoreşte cu Constantin Basarab Brâncoveanu, unul dintre descendenţii voievodului – martir. În 1948, acesta e închis pe motive politice de comunişti, lăsând-o pradă sărăciei, împreună cu cei doi copii ai lor, Constantin si Mihai. Aceasta reuseste sa plece cu copiii din tara in anul 1962 iar in 1963 Constantin reuseste sa li se alature folosind banii in valuta primiti de la cunostintele acestuia din Franta si cu ajutorul unei organizatii evreiesti (Jakober, City of London). Fara indoiala Martha Bibescu i-a ajutat cu interventia sa prin Crucea Rosie.
Constantin „Bâzu” Cantacuzino
Constantin „Bâzu” Cantacuzino Data nașterii: 11 noiembrie 1905 Data decesului: 26 mai 1958 Locul nașterii: București Se naşte la Bucureşti, fiind fiul lui Mihai Cantacuzino şi al Mariei (Maruca) Rosetti, principesă Cantacuzino. În 1930, stabilește recordul de viteză pe distanța București – Paris, traseu parcurs cu automobilul în numai 44 de ore. În 1932, câștigă Campionatul României la tenis, iar în 1933 se află în fruntea echipei naționale de hochei pe gheață la Campionatul Mondial. În vara anului 1933, se înscrie la Şcoala de aviatie „Mircea Cantacuzino” unde este brevetat pilot de turism gradul I şi II. În 1935, se perfecţionează în zborul acrobatic, iar în 1939 devine campion naţional la acrobaţia aeriană. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, „Bâzu” Cantacuzino intră voluntar în Escadrila 53 Vânătoare și obţine, în scurt timp, mai multe victorii. Membru al Grupului 9 Vânătoare, „Bâzu” doboară, între 29 iunie şi 5 august 1943, 15 avioane inamice – un adevărat record de front. După întoarcerea armelor, este singurul pilot care reușește să doboare un aparat german FW-190 – diferite topuri internaționale îl plasează pe locul al şaselea ca valoare combativă, cu 60 de victorii După război, se întoarce la activitatea civilă ca pilot-şef la societatea de transport pasageri LARES. În 1947, duce la Paris delegaţia guvernamentală a României ce va semna Tratatul de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate. Din acel an, „Bâzu” se vede în imposibilitatea de a mai zbura, fiind supravegheat de Securitate. În februarie 1948, după o cursă de pasageri în Italia, nu se mai întoarce în țară. Ajunge la Madrid, în Spania, unde continuă să zboare, dar deja bolnav de pe front moare pe 26 mai 1956.
Ionel Cociașu
[tabs] [tab title=”Profil”] Ionel Cociașu Data naşterii: 6 decembrie 1901 Data decesului: nu avem informatii Locul nașterii: Brăila Ionel Cociașu si-a facut studiile universitare la Toulouse, în Franța unde obține diploma de inginer și vine în contact și cu aviația. Se formează ca pilot civil în cadrul Școlii de aviație “Mircea Cantacuzino”, sub îndrumarea lui Octav Oculeanu. In anul 1930 achiziționează, alături de Ioana și Mircea Cantacuzino, un avion Klemm înmatriculat YR-TIK, aparat cu care va stabili un record mondial de durată în circuit închis la categoria avioanelor cu greutatea sub 280 kg, cu un timp de 8 ore și 17 minute, pe circuitul Bucureşti – Urziceni – Buzău – Ploieşti – Bucureşti. Este prima performanţă sportivă valoroasă a aviaţiei româneşti, omologată de Federaţia Aeronautică Internaţională drept record mondial. Pentru aceasta, Ionel Cociaşu primeste decoratia “Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautică”. În februarie 1935, efectuează cu succes un zbor pe ruta București – Bombay, pilotând singur o avionetă Klemm. Recordul românesc stabilit de Cociașu este înscris pe unul dintre pereţii din holul Federaţiei Aeronautice Internaţionale din Paris. [/tab] [tab title=”Galerie”] Ionel Cociașu Data naşterii: 6 decembrie 1901 Data decesului: nu avem informatii Locul nașterii: Brăila [nggallery id=49][/tab] [tab title=”Avioane”] Ionel Cociașu Data naşterii: 6 decembrie 1901 Data decesului: nu avem informatii Locul nașterii: Brăila [recent_posts count=”100″ cat=”11″][/tab] [tab title=”Arhive”] Ionel Cociașu Data naşterii: 6 decembrie 1901 Data decesului: nu avem informatii Locul nașterii: Brăila [recent_posts count=”100″ cat=”78″] [/tab] [/tabs]
Gheorghe (George) Balș
[tabs] [tab title=”Profil”] Gheorghe (George) Balș Data naşterii: 11 septembrie 1901 Data decesului: 22 noiembrie 1942 Locul nașterii: Sudul Basarabiei Urmează, după liceu, cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, iar în 1930 devine membru fondator al Asociaţiei pentru Propăşirea Turismului Aerian „Mircea Cantacuzino”. Obține, în 1934, brevetul de gradul II și primeşte, în Polonia, brevetul C de instructor planor la şcoala de la Bezmiechowa. Este primul din seria de aur a planorismului românesc cu brevet de instructor de zbor, fiind urmat de Eugen Cernescu, Gheorghe Goşman, Nicolae Blebea, Vasile Scorţea şi alţii. În 1936, ia parte la prima cursă aeriană organizată de ziarul Tempo pe traseul Bucureşti – Constanţa – Galaţi – Cernăuţi. În această perioadă publică și articole de propagandă pentru planorism în Revista Aeriană a Federaţiei Aeronautice Române. În iulie 1941, începe activitatea pe front în cadrul Escadrilei 112 Legătură. Piere în timpul unei misiuni pe 15 noiembrie 1942, avionul său fiind doborât de antiaeriana sovietică în apropierea orașului Surovkino. I se va acorda în 1943 post mortem Virtutea Aeronautică, Crucea de Aur cu Spade şi Steaua României. [/tab] [tab title=”Galerie”] Gheorghe (George) Balș Data naşterii: 11 septembrie 1901 Data decesului: 22 noiembrie 1942 Locul nașterii: Sudul Basarabiei [nggallery id=51][/tab] [tab title=”Avioane”] Gheorghe (George) Balș Data naşterii: 11 septembrie 1901 Data decesului: 22 noiembrie 1942 Locul nașterii: Sudul Basarabiei [recent_posts count=”100″ cat=”8″][/tab] [tab title=”Arhive”] Gheorghe (George) Balș Data naşterii: 11 septembrie 1901 Data decesului: 22 noiembrie 1942 Locul nașterii: Sudul Basarabiei [recent_posts count=”100″ cat=”76″][/tab] [/tabs]